prioritati
Program al priorităţilor pentru Parlamentul European
Un buget european favorabil României
Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, pentru majoritatea priorităţilor de dezvoltare ale României sprijinul provenit din bugetul comunitar a devenit indispensabil. Acesta poate asigura resursele financiare necesare pentru proiecte de infrastructură, pentru creşterea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pentru dezvoltarea capitalului uman în ţara noastră. Pentru domenii ca agricultura, Bugetul Uniunii Europene reprezintă de acum încolo resursa cea mai importantă pentru eficientizare şi competitivitate economică. În sfera culturii, educaţiei sau protecţiei sociale, Bugetul Uniunii Europene constituie un instrument adiţional binevenit pentru acţiunea statului şi o resursă de prim rang atât pentru întreprinzători cât şi pentru simplii cetăţeni.
În acest context, îmi propun ca activitatea mea din Parlamentul European să ducă la obţinerea unor acorduri cât mai favorabile României, în ceea ce priveşte bugetul anual al Uniunii Europene. Activitatea mea se va concentra pe asigurarea unui nivel cât mai ridicat al fondurilor alocate politicilor prioritare pentru România. Dincolo de participarea mea în procedura bugetară a Uniunii Europene, în care Parlamentul are rolul de autoritate bugetară, îmi propun să influenţez politicile europene care au un impact deosebit asupra ţării noastre: politica de coeziune, politica agricolă comună, politica energetică şi programul de realizare a pieţei comune.
Ca prioritate imediată, îmi propun să contribui la un buget pentru 2008 cât mai favorabil României. Particip activ încă de la începutul anului în toate discuţiile din Comisia de Buget a Parlamentului European, al cărui membru sunt, şi în toate întâlnirile cu celelalte instituţii implicate în procesul de adoptare a noului buget (Comisia Europeană, Consiliul de Miniştri al UE). Încă de la lansarea Strategiei Anuale pe Politici a Comisiei Europene la începutul anului curent, am înaintat amendamente care reflectă interesele României în cadrul diverselor politici ale Uniunii Europene. În momentul de faţă, Proiectul de Buget este în primă citire la Parlamentul European; am amendat acest document şi am înaintat câteva propuneri care se găsesc în prezent în discuţie în cadrul Comisiei de Buget.
Prin amendamentele pe care le-am înaintat la Proiectul de Buget pe 2008, susţin promovarea domeniilor de interes pentru România: menţinerea nivelului de sprijin al Politicii Agricole Comune; obţinerea unui nivel mai ridicat al fondurilor structurale şi de coeziune, dublat de facilitarea implementării programelor operaţionale; o proporţie mai ridicată din buget destinată competitivităţii şi creşterii economice; o majorare a sprijinului acordat Reţelelor Trans - Europene de Transport şi infrastructurii energetice a Uniunii; creşterea alocărilor destinate unor programe pentru tineret din sfera educaţiei.
În ceea ce priveşte menţinerea unui nivel adecvat al sumelor alocate Politicii Agricole Comune, pot afirma că de acest lucru depinde supravieţuirea agriculturii româneşti în anii următori. Politica Agricolă Comună se găseşte sub presiuni intense de schimbare, la doar 4 ani de la ultima reformă radicală pe care a suferit-o. Începând cu anul viitor, instituţiile Uniunii Europene vor fi implicate în aşa-numitul "control de sănătate" al PAC, care are ca rezultat probabil o nouă reformă a acestei politici, care să ia efect începând cu noua perspectivă financiară, de după 2013. În acelaşi timp, fermierii români sunt sub o presiune competiţională fără precedent, odată cu aderarea la piaţa unică europeană. Plăţile directe către agricultorii români au în primul an de la aderare un nivel de numai 25% din nivelul plăţilor către fermierii din vechile state membre, în timp ce barierele tarifare au fost ridicate şi multe resurse naţionale mai trebuie încă investite pentru a atinge standardele europene de calitate şi fito-sanitare.
În aceste condiţii, consider ca necesară o intervenţie la nivelul sumelor alocate agriculturii prin Proiectul de Buget. Consiliul a operat reduceri în masă ale alocărilor pentru agricultură şi a încercat o redirecţionare a acestor fonduri către proiecte din sfera tehnologiei şi inovaţiei. Atât în procedura bugetară actuală, cât şi în cele viitoare, voi susţine o menţinere a fondurilor pentru agricultură, la un nivel cât mai apropiat de sumele maxime prevăzute în Perspectiva Financiară Multianuală. De asemenea, voi încerca să blochez redirecţionarea fondurilor destinate agriculturii către alte domenii, dar şi redirecţionarea sumelor prevăzute pentru măsurile de piaţă către pilonul II al PAC, ce cuprinde programele de dezvoltare rurală. Amendamentele pe care le-am depus la Proiectul de Buget pentru 2008 vizează întocmai aceste priorităţi şi voi depune până la încheierea procedurii bugetare toate eforturile pentru ca acestea să fie adoptate.
În privinţa reflectării fondurilor structurale şi de coeziune în Bugetul pe 2008 şi în cele viitoare, pot afirma că se impune o majorare a acestora. Cu toate că Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea a două state care îndeplinesc condiţiile de a beneficia de toate categoriile de sprijin prevăzute de politica de coeziune a Uniunii Europene, nivelul alocărilor pentru liniile bugetare corespunzătoare nu au crescut în mod proporţional. În prezent, nivelul fondurilor structurale şi de coeziune alocate României şi Bulgariei împreună se situează la nivelul sumelor alocate Ungariei.
De aceea, consider că se impune o majorare faţă de anii precedenţi a sumelor din capitolul "Coeziune pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă". Această majorare nu este însă de ajuns fără o creştere a ratei de absorbţie şi o îmbunătăţire radicală a capacităţii administrative naţionale. Consiliul de Miniştri atrage atenţia în mod constant asupra faptului că o rata redusă de absorbţie poate fi folosită ca argument pentru trecerea unor sume la rezerve sau chiar pentru neacordare lor. Ca europarlamentar, îmi propun să blochez astfel de măsuri drastice care vor afecta mai degrabă cetăţenii şi nu vor conduce la o îmbunătăţire a capacităţii administrative. De asemenea, voi cere în continuare Comisiei Europene să reducă numeroasele bariere birocratice din procesul de obţinere a finanţărilor europene.
Competitivitatea, creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă sunt alte aspecte deosebit de importante pentru România, iar aceste priorităţi ar trebui să primească un sprijin comunitar adecvat. În special finanţările pentru întreprinderile mici şi mijlocii precum şi pentru iniţiativele antreprenoriale din sfera cercetării şi dezvoltării constituie o problemă. Uniunea Europeană dispune pe lângă fondurile structurale şi de o serie de alte programe care se adresează acestor necesităţi, cum ar fi Programul Cadru pentru Competitivitate şi Inovaţie. Intenţionez să asigur o alocare corespunzătoare de fonduri pentru astfel de programe de care pot deja beneficia întreprinzătorii români. În ceea ce priveşte angajaţii, am înaintat amendamente la Bugetul Uniunii pentru 2008 referitoare la programele europene care au ca obiectiv facilitarea mobilităţii muncii în cadrul Uniunii Europene, coordonarea sistemelor de securitate socială şi a măsurilor de sprijin pentru imigranţi.
În privinţa reţelelor europene de transport şi energie, consider un sprijin european în acest domeniu indispensabil pentru reducerea decalajelor faţă de vechile state membre şi pentru asigurarea funcţionării corespunzătoare a pieţei unice europene. Intenţionez să asigur o alocare suficientă a acestor fonduri şi să militez pentru o creştere a acestora, în special în ceea ce priveşte liniile alocate proiectelor de infrastructură rutieră. Fondurile europene trebuie să contribuie de asemenea la realizarea unei inter-conectivităţi şi inter-operabilităţi între reţelele naţionale de energie, fapt care va contribui la securitatea aprovizionării şi creşterea competitivităţii pe piaţa internă de energie. Consider de asemenea că este nevoie de o finanţare corespunzătoare a programelor de cercetare din domeniul energetic - în special în ceea ce priveşte tehnologiile de captare şi stocare a CO2.
Nu în ultimul rând, îmi propun să sprijin alocarea unor sume suficiente pentru programe de tineret şi din sfera educaţiei continue. Elevii şi studenţii români au de mai mulţi ani posibilitatea de a participa în programele europene incluse în Socrates, dar cuantumul burselor este de cele mai multe ori insuficient pentru asigurarea unui trai decent pe perioada studiilor din străinătate. De asemenea, în sfera învăţării continue, România ocupă unul dintre ultimele locuri din Europa în ceea ce priveşte participarea segmentelor de populaţie mai în vârstă la programe non-formale şi informale de învăţământ şi calificare profesională. Consider că Uniunea Europeană poate suplimenta resursele restrânse pe care le au statele membre pentru aceste domenii; voi susţine o creştere a alocărilor bugetare pentru programele din sfera educaţiei (Comenius, Erasmus, Erasmus Mundus, Lingua, Leonardo, Grundtvig, Minerva, acţiuni comune şi măsuri suplimentare). Recent am fost numită raportor pe programul european Erasmus Mundus, iar din această poziţie îmi propun să îndeplinesc obiectivele menţionate mai sus.
În plus, voi susţine o serie de alte programe care au impact asupra tineretului. Unul dintre acestea este programul de subvenţionare a alimentelor pentru şcoli, în care intră produsele lactate şi fructele. Consider că subvenţia europeană pe aceste produse trebuie mărită; prin accesarea sprijinului european, se vor elibera importante resurse bugetare ale statelor naţionale care au deja astfel de programe (cum este în România cazul, prin programul "Laptele şi cornul") care vor putea fi folosite în alte programe educaţionale şi de tineret.
Transparenţă şi acces cât mai larg la fondurile europene alocate României
În calitate de membru al Comisiei de Buget a Parlamentului European voi continua, ca şi până în prezent, monitorizarea aprobării Programelor Operaţionale pentru România de către Comisia Europeană.
Un alt obiectiv legat de cel dintâi este monitorizarea activităţii Autorităţilor de Management care coordonează Programele Operaţionale. Aceste structuri sunt de dată recentă şi nu au experienţa necesară derulării fondurilor UE şi nici capacitatea administrativă necesară. Este important ca aceste Autorităţi de management să informeze corect potenţialii beneficiari ai acestor fonduri asupra mijloacelor pe care le au la dispoziţie. Monitorizarea pe care o asum ca obiectiv al activităţii în Parlamentul European va avea două dimensiuni: internă - adoptarea de rapoarte anuale ale Autorităţilor de Management care să fie dezbătute şi aprobate la nivelul Guvernului şi externă – prin intermediul structurilor administraţiei locale.
Un alt obiectiv pe care îl asum se referă la diseminarea cât mai largă a informaţiilor care privesc potenţialii beneficiari ai fondurilor structurale. Voi monitoriza cu atenţie conţinutul Ghidurilor Utilizatorului care sunt redactate în prezent, în aşa fel încât informaţia conţinută în aceste Ghiduri să fie uşor de înţeles iar procedurile să fie transparente şi clare. Este important ca aceste informaţii să fie incluse şi în materialele electorale ale Partidului Democrat care vor fi folosite în cadrul campaniei pentru alegerile pentru Parlamentul European. Din acest motiv am redactat materiale de informare privind Programele Operaţionale care vor fi distribuite de Partidul Democrat în timpul campaniei electorale.
Există programe ale Uniunii Europene care urmăresc aceeaşi finalitate ca şi cele finanţate din fondurile structurale. Aceste programe nu au fost investigate suficient până în prezent de către Guvern, în aşa fel încât potenţialii lor beneficiari din România nu au la dispoziţie informaţia necesară pentru a putea aplica cu proiecte de cofinanţare. Aceste programe se adresează unor importante segmente ale populaţiei şi unor nevoi stringente ale societăţii româneşti şi europene. De exemplu, în sfera politicii de tineret există importante resurse comunitare puse la dispoziţie prin programul Youth in Action sau prin programele educaţionale Socrates. La fel, prin politica de gen a Uniunii Europene sunt puse la dispoziţie fonduri destinate promovării egalităţii de şanse şi a îmbunătăţirii condiţiei femeii, cum sunt PROGRESS, EQUAL sau Daphne. Îmi propun remedierea acestei situaţii pentru ca orice ban din bugetul UE destinat României să fie cheltuit. În acest sens, voi demara o campanie de informare care să evidenţieze felul în care se pot atrage fonduri UE pe baza programelor mai sus amintite.
În prezent, se află în curs de derulare cadrul financiar multianual al Uniunii Europene 2007 – 2013. Pentru definirea acestui cadru financiar şi a sumelor aferente alocate statelor membre UE România nu a fost consultată, neavând calitatea de stat membru. În momentul de faţă, în privinţa definirii următorului cadru financiar al UE România va avea un cuvânt de spus. Discuţiile pe marginea viitorului cadru financiar vor începe în 2008. Din acest motiv, consider absolut necesar ca Guvernul României să stabilească un mandat de negociere până la 1 ianuarie 2008, iar instituţiile implicate în definirea şi respectare acestui mandat să fie cele care cunosc cel mai îndeaproape problematica europeană. Alte state membre sunt mai avansate şi au deja o poziţie legată de acest subiect. Voi monitoriza felul în care Guvernul îşi va definitiva o poziţie în acest domeniu pentru a vedea dacă această poziţie corespunde sau nu intereselor României. Indiferent de rezultatul acestor negocieri la nivel inter-guvernamental, voi acţiona ca membru al Comisiei de Buget a Parlamentul European pentru ca interesele României să fie apărate în cadrul UE.
Partidul Democrat a avut o contribuţie decisivă la redactarea Strategiei post-aderare a României. Actualul Guvern nu a reuşit să definitiveze o astfel de Strategie care este vitală din perspectiva identificării intereselor naţionale ale României ca stat membru al Uniunii Europene. Varianta iniţială a Guvernului nu a urmărit corelarea integrală a obiectivelor definite de Cadrul Strategic Naţional de Referinţă. Ca membru al Comisiei de Buget a Parlamentului European voi urmări ca, din momentul adoptării Strategiei post-aderare, obiectivele acesteia să fie traduse în politici publice şi de asemenea să existe o adecvare totală între Strategia post-aderare – Cadrul Naţional de Referinţă - priorităţile de finanţare ale UE în privinţa României – Programe Operaţionale.
În ceea ce priveşte contribuţia pe care România o plăteşte la bugetul Uniunii Europene, consider că aceasta ar trebui să fie strâns legată de nivelul de absorbţie al fondurilor europene. Actualul Guvern nu a reuşit să absoarbă banii europeni şi ar fi incorect faţă de plătitorii de taxe români ca această contribuţie a României la bugetul UE să depăşească fondurile europene care sunt atrase în România. Consider că prin actualul sistem cetăţeanul român este penalizat datorită acţiunii ineficiente a Guvernului, ceea ce nu este firesc. Dacă actuala politică a Guvernului va continua, trebuie ca şi contribuţia României la bugetul UE (după expirarea perioadei stabilită de Tratatul de aderare al României la UE) să fie calculată în funcţie de rata de absorbţie a fondurilor europene.
Fondurile structurale ale UE destinate României trebuie să revină cetăţenilor români. Numai ei au capacitatea de a genera modernizarea României prin elaborarea de proiecte utile dezvoltării comunităţilor locale. Fondurile structurale nu trebuie utilizate de Guvern în alte scopuri decât cele stabilite. Pe lângă monitorizarea mai strictă a guvernelor naţionale de către Parlamentul European în privinţa destinaţiei fondurilor europene (obiectiv asumat şi descris la pct. I), este nevoie ca Guvernul să fie atent monitorizat pentru ca banii europeni să nu fie utilizaţi în alte destinaţii (alimentarea datoriei publice sau a bugetului asigurărilor sociale). Voi acţiona pentru ca o monitorizare a Guvernului în acest sens să aibă loc.
Consider că Regiunile de Dezvoltare ar trebui să aibă mai multe competenţe în privinţa derulării Programelor Operaţionale. Aceste Regiuni au fost create tocmai cu scopul de a facilita o mai bună integrare a României în Uniunea Europeană. Ele nu sunt utilizate în prezent la capacitatea pentru care au fost proiectate. Dacă se va continua politica de cvasi-excludere a Regiunilor de Dezvoltare în privinţa gestionării Programelor Operaţionale, riscul este ca absorbţia fondurilor să nu aibă loc la parametrii doriţi. Voi acţiona pentru modificarea în acest sens a Programelor Operaţionale când se va pune problema renegocierii Programelor Operaţionale cu Comisia Europeană.
În prezent, autorităţile locale prezintă pentru finanţare din fondurile structurale mai ales proiecte de infrastructură. Acestea sunt importante pentru recuperarea decalajelor din acest domeniu faţă de alte state membre ale Uniunii Europene. Este însă în egală măsură important să fie redactate şi finanţate proiecte integrate de dezvoltare rurală şi urbană. În calitate de membru al Comisiei de Buget a Parlamentului European voi acţiona pentru ca asemenea proiecte să fie redactate de autorităţile locale din România. Îmi propun să iniţiez o dezbatere în Parlamentul European asupra conceptului de dezvoltare integrată urbană şi rurală. Experienţa altor state membre va fi relevantă şi în cazul României iar pentru atingerea acestui obiectiv sunt necesare dezbateri aprofundate la care să participe reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai mediului de afaceri şi ai instituţiilor UE.
Protejarea drepturilor europene ale cetăţenilor români
De la 1 ianuarie 2007 am devenit membri ai Uniunii Europene. Odată cu aderarea, cetăţenii români au câştigat drepturi importante de care trebuie să se poată bucura nerestricţionat. Printre acestea se numără accesul pe piaţa comună fără bariere tarifare, mobilitatea nerestricţionată în toate ţările Uniunii, sau accesul egal la programe şi fonduri europene. Tot aici pot include şi dreptul de a beneficia de politicile europene în vigoare la data aderării. Proiectele pe care o să le prezint în rândurile următoare reprezintă doar o parte a agendei cetăţeanului român, însă consider că aceste priorităţi pot conduce în mod efectiv la o transpunere cât mai fidelă a conceptului de cetăţenie europeană în ţara noastră.
Menţinerea unei politici agricole comune favorabile fermierilor români
O reformă a Politicii Agricole Comune nu trebuie să aibă loc înainte ca agricultorii din noile state membre să beneficieze de aceleaşi subvenţii ca şi cei din vechile state membre. În momentul de faţă, ei beneficiază de plăţi directe la hectar la un nivel de 25% din media UE, urmând ca treptat acest nivel să crească. De aceea, voi milita în continuare pentru menţinerea instrumentelor de sprijin ale agricultorilor din cadrul Politicii Agricole Comune.
Câteva din instrumentele Politicii Agricole Comune sunt prioritare pentru ţara noastră. Pentru producătorii din industria laptelui, sistemul cotelor pentru producţie şi livrare s-a dovedit până în prezent dăunător. Alocarea cotelor de lapte s-a făcut într-o manieră inechitabilă, astfel că fermierii care au făcut investiţii masive pentru populare şi adaptarea fermelor la standardele europene au primit o cotă insuficientă. Cota naţională alocată României este în general considerată a fi cu mult sub nivelul capacităţii de producţie. În condiţiile în care Comisia Europeană a declarat că nu va mai prelungi sistemul cotelor de lapte după 2015, consider ca prioritară pentru ţara noastră introducerea unui sistem tranzitoriu care să vizeze înlocuirea treptată a cotei. Printre propunerile pe care le avansez se numără şi reducerea taxelor de depăşire a cotei de lapte sau lărgirea într-o primă fază a cuantumului cotelor naţionale pentru a permite supravieţuirea fermelor până la eliminarea completă a cotelor.
În acelaşi timp, o problemă foarte serioasă pentru agricultura românească o reprezintă instrumentul "eco - condiţionalităţii" din cadrul Politicii Agricole Comune. Consider că pentru a atinge un nivel avansat al protecţiei mediului este nevoie de investiţii pe termen lung, iar o aliniere încă de la data aderării ar constitui o povară prea mare pentru agricultorii români şi i-ar pune într-o poziţie dezavantajoasă din punctul de vedere al concurenţei cu fermierii din vechile state membre. De aceea voi susţine aprobarea unui termen suplimentar pentru îndeplinirea tuturor cerinţelor de mediu în producţia agricolă a noilor state membre.
În acelaşi timp, statele membre care nu beneficiază de plăţi substanţiale din Politica Agricolă Comună încearcă o redirecţionare a fondurilor destinate pilonului I - organizaţii comune de piaţă, către pilonul II al PAC - dezvoltare rurală. Se încearcă introducerea instrumentului modulării facultative a plăţilor directe - şi astfel schimbarea destinaţiei fondurilor din plăţi directe la hectar în fonduri ce pot fi accesate prin programele de dezvoltare rurală. Consider că acest lucru este în defavoarea fermierilor români şi voi încerca să limitez punerea în aplicare într-o manieră crescătoare a instrumentului modulării. De asemenea, voi susţine menţinerea nivelului plăţilor din agricultură la nivelul specificat în Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeană.
Eliminarea taxei de prima înmatriculare
În cursul acestui an, am luat poziţie în Parlamentul European împotriva taxei de prima înmatriculare introdusă în Codul Fiscal Român, deoarece consider că este discriminatorie şi contrară legislaţiei comunitare. Scopul meu este să scutesc contribuabilul român de la plata unei taxe nedrepte şi să evităm situaţia neonorantă de a aduce statul român în faţa Curţii Europene de Justiţie, la doar câteva luni de la aderare. La câteva zile de la intervenţia mea din plen, Guvernul României a anunţat că va modifica taxa de prima înmatriculare. Cu toate acestea, într-o nouă scrisoare adresată Guvernului României de către Comisia Europeană, la sfârşitul lunii iunie, se relevă din nou unele aspecte discriminatorii ale taxei.
Voi continua atât la nivel naţional cât şi european să susţin necesitatea eliminării taxei de primă înmatriculare din Codul Fiscal al României, deoarece consider că aceasta este o taxă discriminatorie şi contrară legislaţiei europene. Am solicitat guvernului României să suspende aplicarea taxei de prima înmatriculare, până când aspectele contrare dreptului comunitar vor fi înlăturate. Am solicitat de asemenea restituirea sumelor plătite de cetăţeni pe parcursul anului 2007, întrucât aceste plăţi s-au făcut în contul unei taxe ilegale din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Astfel de restituiri au avut loc în Polonia şi Ungaria; voi sprijini demersurile cetăţenilor care vor solicita statului returnarea sau recalcularea sumelor datorate pentru înmatricularea de autovehicule în România.
Dincolo de acest obiectiv la nivel naţional, mai am în vedere promovarea la nivel european a directivei privind înregistrarea autovehiculelor în Uniunea Europeană. Comisia Europeană a înaintat recent o propunere de directivă care urmăreşte eliminarea treptată a taxei de prima înmatriculare, din cauza efectelor negative asupra comerţului intracomunitar şi a distorsionării pieţei comune. Directiva europeană vizează două măsuri importante: în primul rând, eliminarea taxei de înmatriculare din toate statele membre până cel mai târziu în 2015, pentru că - precum afirmă documentul Comisiei "orice altă soluţie bazată pe reţinerea taxei de prima înmatriculare nu va putea rezolva problema principală, şi anume obstacolul pus de această taxă în calea liberei circulaţii a autovehiculelor pe piaţa comună europeană". În al doilea rând, directiva solicită stabilirea unui sistem de rambursare a taxei plătite pentru ca cetăţenii care schimbă domiciliul dintr-un stat membru în altul să nu trebuiască să plătească taxa de două ori. Susţin complet această iniţiativă pentru perioada imediat următoare. România are peste 1,5 milioane de cetăţeni care lucrează în vestul Europei, dar care în marea lor majoritate doresc să revină în ţară. O taxă de înmatriculare cum este cea din România este un obstacol pentru aceşti oameni care vor dori să-şi repatrieze bunurile achiziţionate în străinătate.
În momentul de faţă directiva se află pe masa Consiliului de Miniştri ai Uniunii Europene. Voi solicita o urgentare a procedurii şi voi cere preşedintelui Parlamentului să facă demersurile necesare pe lângă Consiliu astfel încât directiva să poată fi aprobată în cursul anului 2008.
Eliminarea regimului vizelor SUA pentru cetăţenii români
Deşi toate cele 27 de state europene au eliminat obligativitatea vizelor pentru cetăţenii americani, cetăţenii a 12 state europene, printre care şi România, încă mai trebuie să obţină vize pentru a călători în SUA. Ca membru al Delegaţiei UE-SUA a Parlamentului European, am cerut Comisiei Europene să utilizeze instrumentele de care dispune pentru a determina Congresul SUA să aibă o politică unitară în ceea ce priveşte regimul vizelor pentru cetăţenii Uniunii Europene. Am cerut, de asemenea, includerea acestei teme pe agenda discuţiilor tuturor întâlnirilor bilaterale între UE – SUA din sfera politicii vizelor, azilului şi imigraţiei. Comisia Europeană a declarat recent prin comisarul Franco Frattini că Uniunea Europeană are în vedere măsuri de retorsiune, în cazul în care modificările aduse legislaţiei imigraţiei din Statele Unite nu vor avea ca efect posibilitatea de a călători fără vize pentru cetăţenii tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Consider este necesară o intensificare a dialogului între Comisie şi SUA, pentru a evita soluţii extreme, cum este introducerea unor măsuri de retorsiune.
Pe lângă iniţiativele la nivel european, voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru ca şi la nivel naţional să fie luate toate măsurile necesare pentru a putea beneficia de prevederile programului american de exceptare a obligativităţii vizelor. Printre acestea se numără şi condiţia de a avea un nivel al ratei de refuz pentru acordarea vizei de sub 10%. Având în vedere puterea de decizie semnificativă pe care o are Ambasada Statelor Unite în aprecierea dosarelor de viză, consider foarte utilă deschiderea unui birou de consiliere în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Acest birou ar oferi expertiză solicitanţilor de viză SUA şi ar contribui semnificativ la reducerea numărului de refuzuri (situat în prezent la peste 25%). O astfel de reducere este necesară, chiar şi în cazul unor modificări ulterioare a legislaţiei americane din domeniul vizelor. Voi solicita ministrului de externe implementarea unui astfel de program care să ducă pe termen mediu la o reducerea a ratei refuzurilor şi la o includere a României în cadrul statelor beneficiare ale programului de exceptare de la obligativitatea vizelor.
Eliminarea restricţiilor de pe piaţa muncii pentru lucrătorii români
Voi milita în continuare pentru eliminarea completă a restricţiilor de pe piaţa muncii pentru cetăţenii români prin limitarea perioadelor de tranziţie impuse de unele state membre ale UE. Consider perioadele tranzitorii de până la şapte ani impuse de state precum Germania sau Austria ca fiind incompatibile cu principiul liberei circulaţii a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene şi am solicitat în dese rânduri eliminarea acestor bariere pentru mobilitatea muncii în Europa. Consider accesul tuturor cetăţenilor Uniunii pe piaţa muncii din întreaga Europă ca una din libertăţile fundamentale ce stau la baza integrării şi creării pieţei unice europene.
Ca membru în Comisia de Ocupare a Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale a Parlamentului European, am arătat în cadrul dezbaterii pe mai multe rapoarte efectele pozitive pe care le-ar avea eliminarea barierelor de pe piaţa muncii. Acest lucru ar duce la o echilibrare a cererii de muncă ridicate cu oferta de forţă de muncă calificată, precum şi la combaterea muncii la negru şi a evaziunii fiscale.
Realizarea accesului neîngrădit pe piaţa europeană a muncii pentru cetăţenii români trebuie să se facă în paralel cu măsuri interne de promovare a atractivităţii României ca piaţă de muncă. În momentul de faţă, ne confruntăm cu un deficit al forţei de muncă calificate, în parte din cauza condiţiilor şi salarizării mai atractive din alte state europene. Economia României are de suferit de pe urma pierderii forţei de muncă calificate. Trebuie să coordonăm de asemenea aceste măsuri cu politica de tineret a statului, astfel încât tinerii talentaţi să aibă posibilitatea de a studia în cele mai bune condiţii în ţară sau în străinătate, dar să poată fi atraşi către dezvoltarea unei cariere în România.
Demersuri pentru consolidarea poziţiei României în cadrul Uniunii Europene
